Exemple de economie
Următorul exemplu economic oferă o schiță a celor mai comuni factori și sisteme economice. Este imposibil să oferim un set complet de exemple care să abordeze fiecare variație în fiecare situație, deoarece există sute de astfel de teorii și factori economici. Fiecare exemplu de economie prezintă subiectul, motivele relevante și comentarii suplimentare, după cum este necesar
Economia este o ramură a științelor sociale care studiază forțele care determină utilizarea optimă a resurselor rare. Este un proces prin care sunt analizate punctele tari și punctele slabe ale unei economii. Studiul economiei este preocupat de fiecare factor și entitate care contribuie și beneficiază de societate, în care factorii includ distribuția produselor, precum și consumul de bunuri și servicii și entitate, implică persoane fizice, entități de afaceri, guverne și, de asemenea, națiuni.
Deoarece resursele sunt limitate, entitățile trebuie să își organizeze și să își coordoneze eforturile pentru a aloca în mod corespunzător resursele disponibile pentru a atinge satisfacția maximă.
Să discutăm primele 5 exemple din economie din lumea reală -
Exemple de economie din lumea reală
Economia poate fi mai bine înțeleasă folosind câteva exemple generale sau din lumea reală: -
Exemplul # 1 - Cerere și ofertă
Acest exemplu de economie este cel mai de bază concept de economie de piață liberă, care ajută la determinarea prețului potrivit pentru un bun sau serviciu. De exemplu, o companie de start-up vrea să introducă un produs proaspăt pe piață și dorește să găsească prețul potrivit pentru produsul său. Să presupunem că produsul costă 100 USD companiei și că capacitatea de producție este de 5000 de unități. Astfel, compania chestionată pentru a măsura cererea pentru produs la prețuri diferite, după cum se arată mai jos, și calculează profiturile.
Putem vedea în grafic că cererea scade la creșterea prețului.
Cel mai bun preț este de 190 USD, unde compania obține cele mai mari profituri.
Exemplul nr. 2 - Costuri de oportunitate
Atunci când un anumit curs de acțiune este ales prin renunțarea la altul, se numește cost de oportunitate. adică atunci când alegeți ceva, trebuie să plătiți costul pentru a nu alege următoarea cea mai bună alternativă. De exemplu, să spunem că Martha are 20.000 de dolari pe care o poate investi în depozite fixe, poate obține un randament anual de 10% compus anual, sau poate folosi suma pentru studii superioare. Martha a ales să investească banii în studiile sale. Costul oportunității este randamentul de 10% (care se compune anual).
Exemplul nr. 3 - Cost scufundat
Costul scufundat nu poate fi recuperat înapoi. Este un cost irecuperabil. De exemplu, o companie farmaceutică dorește să lanseze un nou medicament. Cheltuiește 0,5 milioane de dolari pentru a desfășura programe de cercetare și dezvoltare pentru noul lor produs. Studiul spune că medicina are efecte secundare multiple și, prin urmare, nu poate fi produsă marginal. Cheltuielile de 5 milioane de dolari pentru cercetare și dezvoltare reprezintă un cost scăzut și nu ar trebui să afecteze luarea deciziilor.
Exemplul # 4 - Legea reducerii randamentelor marginale
Se spune că, la un moment dat, utilizarea unui factor suplimentar de producție determină o creștere relativ mai mică a producției.
Exemplu de economie - John, un fermier de soia, decide să aplice legea randamentelor diminuate pentru a măsura numărul de îngrășăminte care trebuie aplicate la ferma sa. El constată că utilizarea îngrășămintelor va umfla cu siguranță producția până la o anumită limită, după care productivitatea începe să scadă, deoarece utilizarea extinsă a îngrășămintelor face recolta otrăvitoare.
John face o analiză economică și prezintă următorul rezultat:
După cum putem vedea clar, utilizarea îngrășămintelor crește productivitatea culturilor de soia. Producția marginală începe să scadă după utilizarea îngrășămintelor de 30 kg, adăugând încă 10 kg, producând o scădere a producției de la 170 la 90 de tone. Cu toate acestea, producția totală de soia continuă să crească până la 50 kg îngrășăminte, după care John observă că scade randamentul și, astfel, randamentele marginale devin negative.
Exemplul # 5 - Războiul comercial
Atunci când o națiune, pentru a-și proteja industria internă și a crea locuri de muncă, începe să impună tarife mai mari sau își ridică tarifele actuale (taxele impuse la importul de bunuri și servicii) într-o anumită țară exportatoare, iar cealaltă țară (exportatoare) se răzbună ridicând tarifele la importuri de fosta țară, situația conflictuală astfel creată este denumită un război comercial.
Războiul comercial SUA-China este cea mai fierbinte problemă economică din întreaga lume, în care SUA au inițiat o serie de măsuri protecționiste, iar China a ripostat. Războiul economic dintre cele două mari economii nu afectează doar propria economie, ci a influențat foarte mult economia globală.
Câteva fapte despre cele două națiuni: -
Exporturi
- Potrivit Wikipedia din exporturile globale, China ocupă primul loc cu o valoare de export de 2,3 trilioane de dolari, urmată de SUA cu al doilea rang.
- Cel mai mare importator de produse chinezești din SUA cu o valoare de import de 539 miliarde de dolari
- În timp ce exporturile SUA către China s-au ridicat doar la 120,3 miliarde de dolari
PIB
- SUA este cea mai mare economie din lume cu un PIB de 19,39 trilioane de dolari.
- China, cu o creștere exponențială în ultimele decenii, se află lângă SUA, cu un PIB de 12,01 trilioane de dolari.
Impactul asupra economiei județelor rivale
- Datorită tarifelor ridicate, prețurile mărfurilor importate cresc, ceea ce scade cererea. Cu o cerere redusă, oferta reduce ceea ce duce la producție scăzută. Datorită producției scăzute, crește costul de producție care umflă din nou prețurile. Angajații își pierd locul de muncă creează șomaj.
- PIB-ul global depinde atât de vânzările interne, cât și de exporturi. Producția internă scade, deoarece mărfurile necesare sunt disponibile la tarife ridicate, iar exporturile scad, deoarece și alte țări își măresc tarifele care scad cererile. Astfel, PIB-ul scade.
- Datorită dificultăților financiare din țară, băncile federale cresc ratele dobânzii în cadrul politicilor sale monetare pentru a gestiona declinul PIB, creșterea prețurilor și condițiile de inflație. Ratele mai mari ale dobânzii cresc costul capitalului pentru întreprinderi.
- Condiția economică stresantă creează incertitudine în rândul investitorilor (atât interni, cât și străini) să aștepte ceva timp și să caute oportunități viitoare. Astfel, investițiile scad.
Impactul asupra economiei globale
- Potrivit FMI, creșterea economică mondială așteptată va scădea de la 3,9% (așa cum s-a prevăzut anterior) la 3,7%.
- Atât economiile americane, cât și cele chineze trebuie să se confrunte cu scăderi semnificative. Conform FMI, creșterea economică chineză ar putea scădea de la 6,2% la 5,00%.
- Inflația în Venezuela (o țară aflată în criză economică și financiară) ar putea atinge 10 milioane% anul viitor.
- FMI a avertizat că războiul comercial SUA-China face din lume un „loc mai sărac și mai periculos”